participă la Premiera „Interstellar” din New York la AMC Lincoln Square Theatre pe 3 noiembrie 2014 în New York City.
Nu se poate nega asta Anne Hathaway este o actriță foarte talentată, iar astăzi își sărbătorește 35 de ani. În cinstea ocaziei memorabile, aruncăm o privire în urmă la toate momentele în care ne-a făcut să plângem urâți, de la spectacolul ei care a oprit spectacolele de pe ecran, până la discursul de acceptare al lui Oscar. Ne-a făcut să plângem ca niște copii și o iubim absolut pentru asta.
Hathaway și-a făcut o pauză majoră la Hollywood cu filmul îndrăgit, Jurnalele prințesei în 2001, ca acum legendara Mia Thermopolis, aducând un nou sens frazei, TACI. Ea a continuat să-și construiască CV-ul impresionant cu un flux constant de hituri de succes și filme apreciate de critici precum Brokeback Mountain (2005), The Devil Wears Prada (2006), Rachel se căsătorește (2008), Mizerabilii (2012), Interstelar (2014), Stagiar (2015) și Colosal (2016).
VIDEO: Momentele noastre preferate de frumusețe Anne Hathaway
Hathaway a încheiat recent filmarea Ocean's 8, un spin-off exclusiv feminin al trilogiei clasice Ocean, alături de Sandra Bullock, Cate Blanchett, Rihanna, și Mindy Kaling— alias echipa de vis.
La mulți ani pilonului de la Hollywood! Aruncă o privire la momentele ei cele mai pline de lacrimi, pe și în afara ecranului, mai jos.
Hathaway a jucat-o pe soția personajului lui Jake Gyllenhal, Lureen Newsome, într-una dintre cele mai tragice povești de dragoste ale timpului nostru. Serios, acest film despre iubitorii homosexuali încrucișați încă ne face suspin, de fiecare dată când ne uităm.
Hathaway a oferit o performanță captivantă, în rolul lui Kym, dependentă de droguri, care vine acasă de la dezintoxicare după nouă luni pentru a participa la nunta surorii ei – lucruri foarte grele. A fost nominalizată la primul ei Oscar pentru acest rol.
În acest film, despre care credeam că ar fi o comedie romantică, dar este de fapt o dragoste foarte, foarte tristă poveste — Hathaway o joacă pe Maggie, o pacientă cu boala Parkinson care se îndrăgostește de Jake Gyllenhal, un reprezentant de droguri pentru Pfizer în anii 1990. Deoarece Parkinson nu are încă un leac, puteți ghici cum se termină acest film. Sfârșitul este mai optimist decât sfâșietor, dar scoateți țesuturile oricum, veți avea nevoie de ele pentru acesta.
Nu vrem să dezvăluim prea multe aici, deoarece partea tristă a filmului nu se întâmplă decât la jumătatea drumului, dar în acest strigăt urât care provoacă film, Hathaway și Jim Sturgess joacă rolul unor prieteni și uneori iubiți pe Emma și Dexter, care sunt afișați în aceeași zi în fiecare an pe tot parcursul film. Dacă aveți nevoie de un plâns bun, acesta este filmul perfect pentru a viziona.
Hathaway a jucat rolul nefastei Fantine, care, după ce a fost concediată de la slujba ei în Franța dinaintea revoluției, se prostituează pentru a avea grijă de fiica ei mică, Cosette. „Am visat un vis despre vremea trecută...” (plânge necontrolat).
Discursul ei serios de acceptare pentru cea mai bună actriță în rol secundar, în care a fost în mod clar în pragul lacrimilor tot timpul, ne-a făcut să ne sufocăm, poate chiar mai mult decât interpretarea ei în sine.
În acest film lacrimogen, Hathaway a jucat-o pe Amelia Brand, fiica unui om de știință de la NASA care, împreună cu Matthew McConaughey și o echipă de exploratori spațiali și-au propus să găsească o modalitate prin care viața să continue după dispariția iminentă a Planeta Pământ. Sfârșitul fericit-trist ne-a făcut să simțim tot felul de emoții și ne-a făcut să plângem ca niște bebeluși cu acea fotografie finală a lui Brand care arată plină de speranță (sau tristă, încă nu suntem siguri) pe noua ei planetă.